Interesul fermierilor moldoveni pentru cultivarea cătinei albe este unul sporit, iar după ce aproape au epuizat potenţialul pieţei interne, aceştia îşi fac deja planuri pentru export şi se arată deschişi pentru a împărtăşi din experienţă şi cunoştinţe cu alţi producători.

Igor Golban, fermier din Carahasani, Ştefan Vodă, dispune în prezent de o plantaţie de cătină albă cu suprafaţa de peste patru hectare. Marţi, 27 iulie, pe acest teren a fost organizat un eveniment axat pe producerea fructelor moi în sistem ecologic.

De vreme ce cătina este o cultură ce rodeşte peste un an, Igor Golban şi-a gândit înfiinţarea plantaţiei în aşa fel încât într-un an să obţină recoltă de pe două hectare, iar în altul – de pe celelalte două. Mai mult, toată producerea este în sistem ecologic.

„Cu mai mulţi ani în urmă, am făcut un studiu de fezabilitate şi am decis să încercăm. Atunci, pentru noi era important să testăm soiurile şi să le omologăm în ţara noastră.”

Producătorul susţine că este o cultură foarte profitabilă, dar costurile de producere sunt mari. Cu toate acestea, el intenţionează să extindă suprafaţa.

„Condiţiile din ţara noastră sunt bune pentru cultivarea cătinei, dar investiţiile sunt cam mari: doar pentru înfiinţarea plantaţiei e nevoie de 5-6 mii euro la hectar. Şi întreţinerea e costisitoare, şi la procesare sunt costuri mari, mai ales dacă vorbim de procurarea utilajelor.”

Potrivit lui, în prezent, în ţara noastră sunt aproximativ 20 de producători de cătină albă. Unii dintre ei dispun şi de 20 şi chiar 80 ha de plantaţii de cătină, iar interesul e în creştere. De producerea ecologică a cătinei se ocupă însă deocamdată doar una-două întreprinderi din ţara noastră.

Igor Golban este şi fondatorul mărcii comerciale Biantti, sub care îşi vinde produsele: suc, ceai, frunze, ulei, fructe congelate şi deshidratate de cătină albă, precum şi în stare proaspătă în sezon.

„Toată producţia o comercializăm în ţara noastră. Ne ajută faptul că avem o gamă variată şi că există cerere pe piaţa internă, dar nu este un produs care s-ar consuma în volume mari şi mai există şi destulă concurenţă.”

Recolta proprie este de aproximativ 20 de tone, iar cea mai mare parte din aceasta este procesată. Totodată, se mai achiziţionează materie primă şi de la alţi fermieri, iar anual sunt prelucrate 30-40 tone de fructe de cătină albă.

„În ce priveşte procesarea, suntem abia la început de cale, iar în viitor vrem să mărim volumele şi să ieşim la export. Piaţa autohtonă e mică, dar sunt deja destul de mulţi producători.”

Igor Golban susţine că în fiecare an creşte numărul de producători. Doar anul acesta cel puţin 10-15 gospodării agricole au înfiinţat plantaţii de cătină.

În consecinţă, producătorul îşi propune să extindă volumul de producţie, să se asocieze cu alţi fermieri şi să acceseze piaţa externă, unde există cerere mare.

„La volumele actuale, am expediat un camion-două peste hotare şi deja nu mai avem pentru a asigura piaţa internă. Pe de altă parte, nimeni nu încheie contract de livrare la export pentru un volum mai mic de o mie de tone.”

Igor Golban a mai precizat că unul din scopurile evenimentului de marţi, 27 iulie, pe lângă cel legat de sistemul de producere ecologică, ţine de extinderea volumelor de producţie. În context, rolul său a fost de a pune la dispoziţie plantaţia de cătină şi de a oferi informaţii legate de cultivare, avantaje şi dezavantaje, recoltare, procesare.

La evenimentul organizat de Asociaţia Pomuşoarele Moldovei cu suportul proiectului USAID „Agricultura performantă în Moldova” au participat aproximativ 15 producători agricoli din diferite raioane ale ţării.

Igor Golban este membru al Asociaţiei MOVCA şi gospodăria sa se mai ocupă de creşterea şi comercializarea nucilor, migdalelor, alunelor, fuctelor uscate şi a seminţelor de dovleac fasonate, producerea uleiurilor presate la rece din seminţe de susan, migdale, nuci si seminţe de in şi a făinei degresate din culturi oleogenoase, precum şi de cultivarea plantelor medicinale.